Informații generale

Despre justiţia militară ca instituţie distinctă, primele atestări sunt cuprinse în pravilele ostăşeşti din anul 1772, acestea fiind primele „legi militare” şi sunt de origine bizantină.

În anul 1832 prin „Regulamentul Organic” au fost adoptate dispoziţii privind justiţia militară, care avea competenţa de a soluţiona infracţiuni comise de militarii de toate gradele şi de funcţionarii armatei.

După anul 1852 s-a adoptat „Condica Penală Ostăşească” care cuprindea 475 de articole şi prevedea că toate instanţele erau compuse din ofiţeri, iar în anul 1873 a fost adoptat „Codul Justiţiei Militare” aplicat până în 1937, când a fost adoptat un nou cod al justiţiei militare creându-se sistemul cu consiliile de disciplină, tribunalele militare, curţile militare de casaţie şi justiţie şi curţile marţiale. Aceste din urmă curţi funcţionau numai pe timp de război.

După cel de-al doilea război mondial organizarea instanţelor şi procuraturilor militare a fost reglementată prin Legea nr. 7/1952.

În anul 1993 s-a realizat o nouă reglementare pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, respectiv Legea nr. 54/1993, care se completa cu dispoziţiile Legii nr. 92/1992 privind organizarea judiciară.

Nici această din urmă reglementare nu a fost compatibilă cu exigenţele unei societăţi democratice, fapt pentru care a fost abrogată prin Legea nr. 247/2005, astfel că instanţele şi parchetele militare au fost integrate în sistemul judiciar unitar reglementat prin Legea nr. 304/2004.

În prezent actele normative care stau la baza funcţionării instanţelor militare sunt:

  • Constituţia României - art.125 alin.(1), conform căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”;
  • Legea nr.304/2004 - Capitolul 1, art.2 alin.(2) lit.e) potrivit căreia: „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: ... instanţe militare” şi Capitolul 3 - Instanţele militare;
  • Hotărârea nr. 554/26 aprilie 2006 a Guvernului României referitoare la numărul maxim de posturi pentru instanţele militare;
  • Ordinul comun nr. 3886C/M1/2018 al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării naţionale privind aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele militare.
  • Întrucât de lege lata s-au instituit proceduri care exclud posibilitatea de a deveni magistrat militar fără a activa în această calitate mai întâi la instanţe şi parchete civile, a aspectului că activitatea de înfăptuire a actului de justiţie se desfăşoară în temeiul aceloraşi texte de lege (penale, procedural-penale, civile, procedural-civile etc.), a împrejurărilor că sistemul militar nu trebuie să aibă influenţă asupra judecătorilor militari, atribuţiile acestui sistem fiind limitate prin legi numai la ceea ce priveşte latura materială - pentru plata salariilor, a pazei instanţei, a avansărilor în gradele militare următoare, prin Legea nr. 247/2005 s-a reuşit normalizarea situaţiei în sensul de a nu mai exista o lege separată pentru instanţele şi parchetele militare, cea nouă consfinţind existenţa justiţiei militare ca parte integrantă a justiţiei române.

    CONDIȚII DE UTILIZARE: Materialele publicate pe pagina oficială din Internet a Curții Militare de Apel Bucureşti pot fi utilizate,
    cu menționarea sursei, în condițiile legislației privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

    © 2019 Curtea Militară de Apel Bucureşti